E greu adesea când mă găsesc
Autor: Jonas Andrusca  |  Album: fara album  |  Tematica: Trezire si veghere
Resursa adaugata de Jona3049 in 07/08/2026
1 / 1
E greu, adesea când mă găsesc
In toiul nopții să mă gândesc. .
De acele nopți incercate
In care lacrimile îmi curgeau așa scăldate. .
Pe obrazul frânt nemângâiat
Lipsit de orice putere și de oameni alungat. .
Din orice colț, de frați prieteni și cei mai dragi
Și dese orii luptândumă chiar și cu draci. .
Eram treaz, in veghere sa nu mă prindă somnul. .
Eram la marginea patului de zi in zi de noapte în noapte și îl chemam pe Domnul,
Iar astăzi sunt pe același pat
Unde o vreme plângeam neîncetat. .
Rugăciunea mai este, dar incetand
Nu că alta dată, in toiul nopții plângând. .
Mi-e dor de acea dragoste dintâi
Mi-e dor de când te aplecai să mă mângâi. .
Eram lovit dar fericit, că tu Isuse nicicând mai parasit
Tu nu te ai schimbat și ai fost mereu langa mine și vei fii căci așa ai promis. .
Dar omul e schimbător fata de creatorul meu ceresc
Tot ce trebuie sa fac aici jos pe pământ e sa cresc. .
Dar este nevoie de un învățător
SI te am aflat pe tine scump mângâietor. .
Dar eu m-am lepădat, și am încetat în rugăciune
Dar ce vreau, e să îmi ardă dorul în suflet și să scap de orice stricăciune. .
Mi-e așa de dor de cuptorul care ardea
Dar cu multa disciplină mă învață. .
Cum să rămân blând, smerit in incercare
Și cum sa merg înainte pe cărare.
Amu stau pe pat și plâng
Și îmi arde inima de acele oceane de lacrimi care în fiecare zii îmi curgeau pe obraz
Mi-e dor de susurul tău blând
Ce in toiul nopții îmi șoptea " nu te teme fiule, sunt cu tine, de vei face păsul tu făl cu mine, de vei merge undeva iema si pe pe mine, ,
Și când strigam" Tată dam putere că nu mai pot sa fac niciun pas, nu mai pot aicea jos îmi vine doar gandul să mă las"
Tu îmi spuneai " eu am mers inspre via dolorosa cu greul tau calvar, dar pentru că te am iubit am dus-o până sus, iubindute cu orice pas"
O ce dragoste nespusă m-ai arătat colo sus pe cruce
Care prin rănile tare astăzi tămăduire îmi aduce
Tată mi-e dor de patria de nedescris
Mi-e dor de adevăratul paradis
Mie dor de Tine Celce l-ai creat
de Tine Dumnezeule prea-nalt
Acolo nu sunt lacrimi nici suspini dureri
Și o veșnicie numai mângâieri
Către cer privirea îmi o înălț în sus
și mă întreb
" Când vei veni stăpâne tată, m-am saturat de lumea aceasta rea,
și sunt doar un străin, un străin în ea"
Tu îmi spuneai " vino că pacea adevărată e la mine vino după calea Mea"
Sus in strălucire unde locuiești Isus
Eu știu că într-o zi Tu vei veni
Sus pe nori de slavă mireasa vei rapi
Dar ajuta-mă sa fiu treaz în așteptare
Sa fiu luat și eu colo sus unde durerea va dispare
De e noapte și mă tem te rog adumi zorii ce îi aștept
Că dese ori mi se lua chiar și suflarea din piept
Toate acestea o fost în trecut
Și dragostea mea de atuncea a abătut
De când am încetat în luptă
O gaură mi și făcut în burtă
Și tot cea ce îți cer Isuse
E să-mi asculți lacrimile mele nespuse
Care odată vărsăm neîncetat
Iar acuma au încetat...
Și Iartă-ma. . te rog
Amin
In data de 21-04-2025 duhul Domnului Mo dat aceasta poezie, am scris-o în lacrimi, găndinduma la dragostea dintâi, la focul care ardea odată în noi..
Comentariile sunt oprite pentru această resursă.
Statistici
  • Vizualizări: 16
Opțiuni